înspăimânta - explicat in DEX

înspăimânta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ÎNSPĂIMÂNTÁ, înspăimấnt, vb. I. Refl. A fi cuprins de spaimă. ♦ Tranz. A inspira spaimă, groază, a băga spaima în cineva. – În + spăimânta.

înspăimânta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
înspăimântá (a ~) vb., ind. prez. 3 înspăimấntă

înspăimântà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
înspăimântà v. 1. a băga spaimă; 2. a fi coprins de spaimă. [V. spăimântà].