însărcina (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNSĂRCINÁ, însărcinez, vb. I.
Tranz. 1. A încredința cuiva îndeplinirea unei acțiuni; a da cuiva o sarcină. ♦
Refl. A lua asupra sa o sarcină.
2. A face ca o femeie să devină gravidă. –
În + sarcină.însărcina (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)însărciná (a ~) vb.,
ind. prez. 3
însărcineázăînsărcina (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)însărciná v.
1. a pune cuiva sarcina;
2. a da ordine;
3. a lua asupră-și.