înregimenta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNREGIMENTÁ, înregimentez, vb. I.
Refl. și
tranz. A intra sau a face să intre într-o grupare, într-un partid etc.; a (se) înrola. – Din
fr. enrégimenter.înregimenta (Dicționar de neologisme, 1986)ÎNREGIMENTÁ vb. I. tr., refl. A intra sau a face să intre într-un regiment, (
p. ext.) într-o grupare, într-un partid; a se înrola. [Cf. fr.
enrégimenter].
înregimenta (Marele dicționar de neologisme, 2000)ÎNREGIMENTÁ vb. refl. a (se) încadra într-o grupare, într-un partid; a (se) înrola. (< fr.
/s'/enrégimenter)
înregimenta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)înregimentá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
înregimenteázăînregimenta (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)înregimentá v.
1. a face să intre într’un regiment;
2. fig. a băga într’un partid.