înnegri (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNNEGRÍ, înnegresc, vb. IV.
1. Tranz. A vopsi, a da cu negru; a negri;
p. ext. a face să devină de culoare închisă, a întuneca. ◊
Expr. (
Fam.)
A înnegri hârtia = a scrie. ♦
Intranz. și
refl. A deveni negru;
p. ext. a căpăta o culoare închisă, a se întuneca. ♦
Refl. (Despre oameni) A se bronza. ♦ A murdări, a păta.
2. Intranz. A apărea, a se detașa ca o pată întunecată pe un fond de culoare deschisă.
3. Tranz. Fig. A prezenta în culori sumbre, defăimătoare; a ponegri. –
În + negru.înnegri (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)înnegrí (a ~) (-ne-gri) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. înnegrésc, imperf. 3
sg. înnegreá; conj. prez. 3
să înnegreáscăînnegri (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)înnegri v.
1. a (se) face negru;
2. a întuneca:
oști nenumărate câmpul înnegrește BOL.;
3. fig. a descrie în colori negre, a calomnia. [Lat. NIGRESCERE].