înlăcrima (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNLĂCRIMÁ, înlăcrimez, vb. I.
1. Intranz. (Despre oameni) A plânge, a lăcrima.
2. Intranz. și
refl. (Despre ochi) A se umple de lacrimi; a lăcrima. [
Var.:
înlăcrămá vb. I] –
În + lacrimă.înlăcrima (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)înlăcrimá (a ~) (-lă-cri-) vb.,
ind. prez. 3
înlăcrimeáză