îngăla - explicat in DEX

îngăla (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ÎNGĂLÁ, îngălez, vb. I. Tranz. și refl. 1. (Pop.) A (se) murdări. 2. Tranz. (Reg.) A îngăima (1). – Et. nec.

îngăla (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
îngălá, îngăléz, vb. I 1. (pop.) a murdări. 2. (fig.) a murdări cu vorba, a ocărî, a ponegri. 3. (reg.) a lucra neîngrijit, de mântuială; a îmbredeli, a cârcăli, a închipui. 4. a nu rosti ceva clar, a vorbi neprecis, a îngâima, a bâigui, a îngâna, a bâlbâi, a bolborosi, a îndruga.

îngăla (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
îngălá (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 îngăleáză

îngălà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
îngălà v. a rosti cu neglijență: mușteriul îngălează silabele CAR. [V. încălat].