înfundătură - explicat in DEX

înfundătură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ÎNFUNDĂTÚRĂ, înfundături, s. f. Drum, stradă fără ieșire; intrare, fundătură. ♦ Loc (adâncit) care pare închis din toate părțile. – Înfunda + suf. -ătură.

înfundătură (Dicționaru limbii românești, 1939)
înfundătúră f., pl. ĭ. Stradă înfundată, fundac, impas. Loc retras și ascuns.

înfundătură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
înfundătúră s. f., g.-d. art. înfundătúrii; pl. înfundătúri

înfundătură (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
înfundătură f. 1. stradă înfundată; 2. loc retras și ascuns.