înfricoșător (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNFRICOȘĂTÓR, -OÁRE, înfricoșători, -oare, adj. Care provoacă sau inspiră frică; îngrozitor, înspăimântător, abominabil, groaznic. –
Înfricoșa +
suf. -ător.înfricoșător (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)înfricoșătór adj. m.,
pl. înfricoșătóri; f. sg. și
pl. înfricoșătoáre