îndemânatic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNDEMÂNÁTIC, -Ă, îndemânatici, -ce, adj. 1. Care execută bine și ușor orice muncă manuală; iscusit, dibaci. ♦ (Adverbial) Cu îndemânare.
2. De care te folosești cu ușurință; comod.
3. (
Înv.) Potrivit, favorabil. [
Var.:
îndemânátec, -ă, îndemănátec, -ă adj.] –
Îndemână +
suf. -atic.îndemânatic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)îndemânátic adj. m.,
pl. îndemânátici; f. îndemânátică, pl. îndemânátice