îndeajuns (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNDEAJÚNS adv. De ajuns, destul, suficient. [
Pr.: și:
-de-a-] –
În + de4 + ajuns.îndeajuns (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)îndeajúns [
pron. de-a în tempo lent/
dfa în tempo rapid]
(-de-a-) adv.