încujba - explicat in DEX

încujba (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ÎNCUJBÁ, încujbez, vb. I. Tranz. și refl. (Înv. și reg.) A (se) încovoia, a (se) îndoi. – În + cujba.

încujba (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
încujbá (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 3 încujbeáză

încujba (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
încujbá V. 1. a încovoia, a îndoi: încujbat sub sarcină; 2. fig. a apleca: floare ’ncujbată de a crivățului suflare NEGR. [V. cujbă].