încontra (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNCONTRÁ, încontrez, vb. I.
Refl. (
Pop.) A se împotrivi, a se opune;
p. ext. a se lua la harță, a se ciocni în păreri (cu cineva). –
În + contra.încontra (Dicționar de argou al limbii române, 2007)încontra, încontrez I. v. t. a contrazice, a combate
II. v. r. a se opune, a se împotrivi
încontra (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!încontrá (a se ~) (
pop.)
vb. refl.,
ind. prez. 3
se încontreázăîncontra (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)în cóntra (
înv.)
prep.