încleială(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) ÎNCLEIÁLĂ,încleieli, s. f. (Rar) Încleiere. – Încleia + suf. -eală.
încleială(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) încleiálă s. f., g.-d. art. încleiélii; pl. încleiéli