înciuda - explicat in DEX

înciuda (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ÎNCIUDÁ, înciudez, vb. I. Refl. și (rar) tranz. A fi sau a face să fie cuprins de ciudă; a ciudi. – În + ciudă.

înciuda (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
înciudá (a ~) vb., ind. prez. 3 înciudeáză

înciuda (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
*în ciúda loc. prep.

înciudà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
înciudà v. a se supăra, a se necăji: boierul înciudat CR. [V. ciudă].