închizătoare - explicat in DEX

închizătoare (Dictionnaire morphologique de la langue roumaine, 1981 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
închizătoáre s. f., pl. închizătoare / închizători

închizătoare (Dicționaru limbii românești, 1939)
închizătoáre f., pl. orĭ. Lucru care servește la închidere, cum e ușa, fereastra, o sponcă care ar închide scoarțele uneĭ cărțĭ scorțite, un capac ș. a.

închizătoare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ÎNCHIZĂTOÁRE, închizători, s. f. 2. Dispozitiv sau mod de închidere a unui obiect. [Pl. și: (2) închizătoare] – Închide + suf. -ător.

închizătoare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
închizătoáre (dispozitiv de închidere) s. f., g.-d. art. închizătórii; pl. închizătóri