închegățică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNCHEGĂȚÍCĂ, închegățele, s. f. Plantă erbacee cu florile galbene și cu tulpina roșiatică, păroasă, răsfirată pe pământ (
Potentilla rubens). –
Închegat +
suf. -ică.închegățică (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)închegățícă s. f.,
g.-d. art. închegățélei; pl. închegățéle, art. închegățélele