încălăra (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNCĂLĂRA, încălărez, vb. I.
Refl. (
Înv.) A se urca pe cal; a încăleca. –
În + călare.încălăra (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!încălărá (a se ~) (
înv.)
vb. refl.,
ind. prez. 3
se încălăreáză