înaintea (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNAÍNTEA prep. (Construit cu
gen.)
1. (Cu sens local) În fața, dinaintea (cuiva sau a ceva).
Înaintea ochilor. ♦ De față cu..., față de...
2. (Cu sens temporal) Anterior, mai devreme decât... – Din
înainte.înaintea (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)înaíntea prep. (~ lui)