înăspri (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNĂSPRÍ, înăspresc, vb. IV.
1. Tranz. și
refl. A face să devină sau a deveni aspru (la pipăit); a (se) aspri. ♦
Fig. A (se) face mai dur, mai sever, mai închis. ♦
Refl. (Despre trăsăturile feței) A căpăta o expresie de seriozitate, de severitate.
2. Refl. (Despre vreme) A se face mai rece.
3. Tranz. A face ca o situație să devină mai grea, să se înrăutățească. ♦
Refl. A se încorda, a se agrava.
4. Refl. (Despre vin) A căpăta un gust acidulat, a deveni înțepător; a pișca la limbă. –
În + aspru.înăspri (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!înăsprí (a ~) (î-năs-/în-ăs-) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. înăsprésc, imperf. 3
sg. înăspreá; conj. prez. 3
să înăspreáscăînăsprì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)înăsprì v.
1. a (se) face aspru;
2. a (se) irita:
se înăspri craiul PANN.