împurpura(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) ÎMPURPURÁ,împurpurez, vb. I. Refl. A se înroși. [Prez. ind. și: (reg.) împúrpur] – În + purpură.
împurpura(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) împurpurá(a ~) vb., ind. prez. 3 împurpureáză