împelițat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎMPELIȚÁT, -Ă, împelițați, -te, adj. Afurisit, blestemat. ◊
Expr. Drac împelițat, se spune despre un copil neastâmpărat, poznaș, obraznic. ♦ (Substantivat,
m.;
art.) Dracul. [
Var.:
împielițát, -ă adj.] –
V. împelița.împelițat (Dicționaru limbii românești, 1939)împelițát, -ă adj. (d.
peliță, pele [!]). Încornat, el însușĭ:
drac împelițat. S. m.
Împelițatu, dracu. – Și ca v. refl.:
să te împelițezĭ în chip de om muritor (Car. VR. 1909, 11, 209), să-țĭ ĭeĭ chip de om, vorbind de un drac.