îmbrobodi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎMBROBODÍ, îmbrobodesc, vb. IV.
1. Tranz. și
refl. A(-și) acoperi capul cu o broboadă, cu o basma etc. ♦
Fig. A (se) acoperi ca într-un văl; a (se) învălui.
2. Tranz. Fig. (
Fam.) A convinge pe cineva să accepte realitățile așa cum îi sunt înfățișate, împiedicându-l să vadă adevăratul lor aspect. –
În + broboadă.îmbrobodi (Dicționar de argou al limbii române, 2007)îmbrobodi, îmbrobodesc v. t. a convinge pe cineva să accepte realitatea așa cum îi este înfățișată, împiedicându-l să vadă adevăratul ei aspect; a înșela
îmbrobodi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)îmbrobodí (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. îmbrobodésc, imperf. 3
sg. îmbrobodeá; conj. prez. 3
să îmbrobodeáscăîmbrobodì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)îmbrobodì v.
1. a acoperi capul miresei cu o broboadă (în ziua de cununie);
2. fig. a acoperi cu un văl:
lacrimile îmbrobodiră fulgerarea ochilor lui BĂLC.;
3. fam. a captiva, a seduce:
îl îmbrobodești ca p’o muiere PANN.