îmbiba - explicat in DEX

îmbiba (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ÎMBIBÁ, îmbíb, vb. I. Tranz. și refl. A (se) pătrunde, a (se) umple de un lichid, de un gaz etc. ♦ Tranz. Fig. (Rar) A face să fie pătruns de o idee, de o teorie etc.; a îndoctrina. – Din fr. imbiber, lat. imbibere.

îmbiba (Dicționar de neologisme, 1986)
ÎMBIBÁ vb. I. tr., refl. A (se) pătrunde, a (se) umple cu un lichid. ♦ tr. (Fig.; rar) A face să fie pătruns de o idee, de o teorie etc.; a îndoctrina. [P.i. îmbíb și -bez. / < fr. îmbiber, cf. lat. imbibere].

îmbiba (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ÎMBIBÁ vb. I. tr., refl. a (se) pătrunde, a (se) umple de un lichid, gaz etc. II. tr. (fig.) a face să fie pătruns de o idee, de o teorie. (< fr. /s'/imbiber, lat. imbibere)

îmbiba (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
îmbibá (a ~) vb., ind. prez. 3 îmbíbă

îmbibà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
îmbibà v. a (se) muia, a (se) pătrunde de un lichid.