împodobi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎMPODOBÍ, împodobesc, vb. IV.
Tranz. și
refl. A (se) găti, a(-și) pune podoabe. ♦
Tranz. A garnisi, a orna. ♦
Tranz. Fig. (Rar) A da culoare, relief (prin adăugarea unei podoabe); a agrementa. –
În + podoabă.împodobi (Dicționar de argou al limbii române, 2007)împodobi, împodobesc v. t. (intl.) a condamna la închisoare.
împodobi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)împodobí (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. împodobésc, imperf. 3
sg. împodobeá; conj. prez. 3
să împodobeáscăîmpodobì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)împodobì v. a înfrumuseța cu podoabe:
a găti frumos.