împacheta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎMPACHETÁ, împachetez, vb. I.
Tranz. 1. A face pachet; a strânge, a aduna lucruri într-un sac, într-o ladă etc., a ambala (în vederea transportului).
2. A pune comprese cu nămol, cu parafină etc. pe o parte bolnavă a corpului. –
În + pachet. Cf. fr. empaqueter.împacheta (Marele dicționar de neologisme, 2000)ÎMPACHETÁ vb. tr. a pune, a înveli într-un pachet. (după fr.
empaqueter)
împacheta (Dicționar de argou al limbii române, 2007)împacheta, împachetez v. t. a aresta.
împacheta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)împachetá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
împacheteázăîmpachetà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)împachetà v. a pune într’un pachet.