tapisa - explicat in DEX

tapisa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TAPISÁ, tapisez, vb. I. Tranz. 1. A îmbrăca o mobilă cu stofă, cu pânză, mătase, vinilin, piele etc. peste materialul de umplutură, elementele elastice, pânza de rezistență; a capitona. 2. A tapeta. [Var.: tapițá vb. I] – Din fr. tapisser, germ. tapezieren.

tapisa (Dicționar de neologisme, 1986)
TAPISÁ vb. I. tr. 1. A înveli, a îmbrăca (o mobilă) cu stofă, cu mătase etc.; a capitona. 2. A tapeta. [Var. tapița vb. I. / < fr. tapisser].

tapisa (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TAPISÁ/TAPIȚÁ vb. tr. a înveli, a îmbrăca (o mobilă) cu stofă, cu mătase etc. (< fr. tapisser, germ. tapizieren)

tapisa (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
tapisá (a ~) (a capitona, a tapeta) vb., ind. prez. 3 tapiseáză

tapisa (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TAPISÁ¹, tapisez, vb. I. Tranz. A tapeta. — Din fr. tapisser.

tapisa (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TAPISÁ² vb. I v. tapița.