stârc - explicat in DEX

stârc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
STÂRC, stârci, s. m. Nume dat mai multor specii de păsări de baltă cu ciocul, gâtul și picioarele lungi și de obicei cu un smoc de pene pe cap (care se hrănesc cu pește). ◊ Stârc cenușiu = bâtlan. – Din sl. strŭkŭ.

stârc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
stârc s. m., pl. stârci

stârc (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
stârc m. numele bâtlanului și al berzei (v. cocostârc). [Slav. STRŬCŬ, barză].

stârc (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
STÂRC, stârci, s. m. Nume dat mai multor specii de păsări de baltă cu ciocul, gâtul și picioarele lungi și de obicei cu un smoc de pene pe cap (care se hrănesc cu pește). ◊ Compus: Stârc-cenușiu = bâtlan. — Din sl. strŭkŭ.