pitroc (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)pitróc1, pitróci, s.m. (reg.)
1. specie de pește mărunt din familia crapului, care trăiește în apele dulci de câmpie; porcușor.
2. pește mic (în general).
pitroc (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)pitróc2,
pitroáce, s.n. (reg.)
1. semn de recunoaștere, în formă de potcoavă la urechile oilor.
2. perforator, potricală.
pitroc (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))PITRÓC, pitrocuri, s. n. 1. Numele a două varietăți de pește:
a) pește de râu, negricios și gros, care trăiește în mâlul de la fundul apei
(Gobio uranoscopus); b) pește care trăiește în apele râurilor limpezi
(Gobio kessleri). 2. Nume generic dat peștilor mici de râu.