intersecta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INTERSECTÁ, intersectez, vb. I.
Refl. (Despre linii, drumuri etc.) A face o intersecție; a se întretăia, a se încrucișa. ◊
Tranz. Dreaptă care intersectează două paralele. – Din
fr. intersecter.intersecta (Dicționar de neologisme, 1986)INTERSECTÁ vb. I. tr., refl. A (se) întretăia. [< fr.
intersecter].
intersecta (Marele dicționar de neologisme, 2000)INTERSECTÁ vb. tr., refl. a (se) întretăia. (< fr.
intersecter)
intersecta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)intersectá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
intersecteázăintersecta (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)INTERSECTÁ, intersectez, vb. I.
Refl. (Despre linii, drumuri etc.) A face o intersecție; a se întretăia, a se încrucișa. ◊
Tranz. Dreaptă care intersectează două paralele. — Din
fr. intersecter.