explora (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXPLORÁ, explorez, vb. I.
Tranz. A cerceta o țară sau o regiune necunoscută sau puțin cunoscută, cu scopul de a face descoperiri sau studii științifice. ♦ A cerceta posibilitățile de exploatare a unui zăcământ. ♦ (
Fam.) A cerceta, a căuta în... – Din
fr. explorer, lat. explorare.explora (Dicționar de neologisme, 1986)EXPLORÁ vb. I. tr. 1. A cerceta o regiune necunoscută sau greu accesibilă, mai ales în scop științific. ♦ A cerceta posibilitățile de exploatare a unui zăcământ.
2. (
Fam.) A cerceta, a căuta. [< fr.
explorer, cf. lat.
explorare – a examina].
explora (Marele dicționar de neologisme, 2000)EXPLORÁ vb. tr. 1. a cerceta o regiune necunoscută sau greu accesibilă, mai ales în scop științific. ◊ a cerceta posibilitățile de exploatare a unui zăcământ. ◊ (med.) a observa funcționarea unui organ cu ajutorul instrumentelor și aparatelor speciale. 2. (fam.) a cerceta atent. (< fr.
explorer, lat.
explorare)
explora (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)explorá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
exploreázăexplora (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EXPLORÁ, explorez, vb. I.
Tranz. A cerceta o țară sau o regiune necunoscută sau puțin cunoscută, cu scopul de a face descoperiri sau studii științifice. ♦ A cerceta posibilitățile de exploatare a unui zăcământ. ♦ (
Fam.) A cerceta, a căuta în... — Din
fr. explorer, lat. explorare.explorà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)explorà v.
1. a vizita, a străbate în toate sensurile;
2. fig. a examina cu îngrijire.