bâtlan (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BÂTLÁN, bâtlani, s. m. Pasăre mare de baltă, cu gâtul și picioarele lungi și cu penele cenușii
(Ardea cinerea); stârc. – Din
bg. batlan.bâtlan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BÂTLÁN, bâtlani, s. m. Pasăre de baltă din ordinul picioroangelor, înaltă de un metru și chiar mai mult, cu pene cenușii, cu gâtul, cu ciocul și picioarele lungi și cu un moț de câteva pene date pe ceafă; stârc cenușiu
(Ardea cinerea). – Din
bg. batlan.bâtlan (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bâtlán (bâ-tlan) s. m.,
pl. bâtlánibâtlan (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BÂTLÁN, bâtlani, s. m. Pasăre de baltă din ordinul picioroangelor, înaltă de un metru și chiar mai mult, cu pene cenușii, cu gâtul, cu ciocul și picioarele lungi și cu un moț de câteva pene date pe ceafă; stârc cenușiu
(Ardea cinerea). — Din
bg. batlan.