broda (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BRODÁ, brodez, vb. I.
Tranz. A coase o broderie pe un material textil. ♦
Fig. A dezvolta o întâmplare, o povestire, adăugând detalii imaginare; a născoci. – Din
fr. broder.broda (Dicționar de neologisme, 1986)BRODÁ vb. I. tr. 1. A coase pe o țesătură (flori, ornamente etc.); a coase la gherghef.
2. (
Fig.) A inventa, a dezvolta, a născoci. [< fr.
broder].
broda (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)brodá (brodéz, -ít), vb. –
1. A coase o broderie. –
2. A înfrumuseța, a exagera o povestire.
Fr. broder. –
Der. broderie, s. f. din
fr. broderie.broda (Marele dicționar de neologisme, 2000)BRODÁ vb. tr. 1. a coase o broderie (1). 2. (fig.) a inventa, a născoci. (< fr.
broder)
broda (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BRODÁ, brodez, vb. I.
Tranz. A coase o broderie. ♦
Fig. A dezvolta, a inventa. –
Fr. broder.broda (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)brodá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
brodeázăbrodà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)brodà v.
1. a face pe o stofă desenuri în relief, a coase cu flori la gherghef;
2. fig. a amplifica, a face desvoltări accesorii.
broda (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BRODÁ, brodez, vb. I.
Tranz. A coase o broderie pe un material textil. ♦
Fig. A dezvolta o întâmplare, o povestire, adăugând detalii imaginare; a născoci. — Din
fr. broder.